Creanga bradului,
Podul din lemn si drumul inspre munti inchid visul cu alt vis – o suprapunere de pagini nescrise , neaua cazind.
Doarme Cel nou nascut sub stea si cint de magi.
Suna clopotele , toti brazii scutura lacrima in cristal greu si merele isi intrec ceara
La ferestre umbrind rubinul.
Mai ada o cupa din vinul cel vechi,
Doarme frumos cel nou nascut sub creanga bradului, sub cintec si umbra Domnului
S au pornit colindele ,

Pagini nescrise si ninge,
Nu mai e timp de cuvinte si nici de alte rostiri,
Timpul nu e decit zimbetul pruncului
Catre cer si lume,
Si doarme si magii ingenuncheaza.

Pagini nescrise si cuvinte nespuse vreodata,
Imi ingenuncheaza fiinta catre casa,
Catre brazii cei drepti,
Si catre stergarul cel alb invelind piinea.asa cum neaua
Inveleste zimbetul
Celui nou nascut.