Atât a spus nebunul
despre nebunia lui:
ciorile întâi
și doamna cu pălărie de fâș
cu privirea câș
mai apoi.

Desprinderea de turbulențe,
accident aviatic
ridicol, neimportant.

Demnentul luminează
nebunului calea
cu ochii lui clipocind sinistru:
turbarea absolută.

Facem omlete la soare,
pe stâncă,
înainte de ninsoare:
O, Frenes, nu mai fii
patetic, ilustrul meu isteric.
Bronzul tău dă bine, zău!