blocuri gri pubele răsturnate
poliumori mustind aurolac
la trecutul mare ÃŽnger de vocale
iată viitorul puiului de dac

oameni triști cu fețe de cadavru
se hrănesc furând capace de canal
scofâlciți ca un bocanc în ploaie
se-ntrețin vânzându-se anal

cuvintele îmi par de-aceea râie
umplu hârtii de boală fără rost
fiarbă vinul nu în cupe-n vene
nu vom fi în veci acei ce-am fost

eu nu sunt scepticul acestui neam
sunt călător umil spre alte sfere
doar trec privesc și cu năduf înjur
că raiul siluitu-l-ați de-avere

ați smuls merii ați vândut pădurea
munții plini de aur sunt înstrăinați
veți cerși din nou din poartă-n poartă
hămesiți desculți și dezbrăcați

veți lăsa în urmă pâclă și pustiu
oaze de scaieți văgăuni de șarpe
putrezită-i e istoriei urzeala
mantia-i de fală nu vă mai încape