În cabinetul directorului Constantin Asprescu au venit, convocați de urgență, Nicolae Buzdugan – secretarul organizației de bază, Nicu Șturlubătescu – profesor de matematică și Capriciana Pățescu – elevă în clasa a XI-a. Primii doi stăteau alăturea, rigizi, cu un aer amenințător, pe scaune capitonate, cu spătar înalt, la biroul directorului, ca un complet de judecată. Ceilați doi, ca niște inculpați, au fost trimiși la o distanță instituțională, la peretele opus, lângă fereastră, pe câte un scaun de lemn, vopsit în negru, fără spătar. Nicu Șturlubătescu, șaten, cu plete eminesciene, abdomen atletic, de cel mult 30 de ani, o privea pieziș pe Capriciana Pățescu, blondă veritabilă, șolduri late, bust bogat, provocator, uniformă cu fustă de lungime insuficientă pentru a acoperi genunchii, spre care erau ațintiți ochii avizi ai bărbaților de la birou, în căutare de detalii ascunse.
Directorul a făcut o introducere în tema ședinței:
- Noi am aprobat excursia la munte cu scopul de a dezvolta la elevi calități fizice ca forța, rezistența la efort, dar și mentale, cum ar fi comunicarea, perseverența, încrederea în sine, curajul. În loc de aceste beneficii, am primit de la Capriciana Pățescu din clasa a X-a o reclamație de hărțuire sexuală. Așa este domnișoară?
- Ãăă… da… tovarășul profesor Nicu Șturlubătescu a încercat… ăăă… de mai multe ori în timpul excursiei să aibă… ăăă… relații sexuale cu mine.
- De ce nu vorbești cursiv, fără aceste pauze între cuvinte. Așa te-am învățat noi la școală?
- Ãăă… sunt foarte emoționată… ăăă… amintirile mă răscolesc… îmi găsesc foarte greu cuvintele.
- Bine, bine, te cred. Uite cum stă treaba! Noi dorim să știm circumstanțele în care s-a produs ceea ce tu reclami. Povestește totul, de la început.
- Ãăă… tovarășe director… ăăă… la plecare… ăăă… ne-am urcat în autocar cu bagaje… ăăă… a fost înghesuială mare… ăăă… mai mulți excursioniști decât locuri.
- Chiar de la plecare ea a fost hărțuită? Așa a fost tovarășe profesor Șturlubătescu? Hai, spune adevărul!
- Ãăă… tovarășe director… ăăă…
- Nici tu nu vorbești cursiv. Te-a molipsit eleva ta de gângăveală prin contact gură la gură?
- Ãăă… și eu sunt profund emoționat… ăăă… mintea mi se blochează.
- Nimic, nu vreau să aud nimic. Capriciana, spune mai departe cum s-a întâmplat!
- Ãăă… chiar de la plecare a încercat! Ãăă… nu mai erau locuri pe… ăăă… banchete, iar eu am vrut să mă așez pe… ăăă… rucsacul meu, pe care l-am pus jos, pe culoar. Însă, tovarășul profesor Nicu Șturlubătescu mi-a spus să mă așez… ăăă… pe genunchii lui. Eu… ăăă… credulă, l-am ascultat. După un timp… ăăă… circa o jumătate de oră, am… ăăă… ațipit, deoarece eram foarte obosită, petrecusem toată noaptea cu prietenul meu. Dintr-o dată, m-am trezit, deoarece… ăăă… șoferul a pus o frână bruscă. Mi-am dat seama că… ăăă… o mână a tovarășului profesor Nicu Șturlubătescu era… ăăă… sub bluză…
- Aveai sutien, Capriciana?
- Ãăă… nu, tovarășe profesor Nicolae Buzdugan.
- Nu?
- Nu, deoarece în luna august este… ăăă… foarte cald și, dacă transpir abundent, sutienul îmi produce… ăăă… iritații pe piele.
- Avea Capriciana sutien sau nu, tovarășe profesor Șturlubătescu? Este foarte important pentru investigația noastră! Hai, pe cuvântul tău de membru de partid, spune adevărul!
- Ãăă… pe cuvântul meu de membru… ăăă… de partid… ăăă… am căutat peste tot… ăăă… nu avea sutien. Ãăă… pot să vă mai spun că… ăăă… eleva Capriciana m-a sărutat… ăăă… pe ureche… ăăă… chiar mi-a prins-o între dinți.
- Așa a fost, Capriciana? Pe cuvântul tău de utecistă?
- Tovarășe director, pe cuvântul meu de… ăăă… utecistă, poate… ăăă… în timpul cât am ațipit, Așa îmi cere prietenul meu, când mă ia în brațe… ăăă… este un gest… ăăă… reflex. După ce m-am trezit, am plecat de lângă tovarășul profesor Nicu Șturlubătescu și… ăăă… m-am așezat pe rucsacul de pe culoar.
- Ce s-a mai întâmplat, Capriciana? Ai reclamat că au fost mai multe încercări de relații sexuale! Și încă ceva, nu mai spune de atâtea ori numele tovarășului profesor - Nicu Șturlubătescu – pentru că știm despre cine este vorba, el a fost singurul cadru didactic din grup.
- Autocarul ne-a lăsat la… ăăă… o parcare, iar grupul nostru a început să urce… ăăă… pieptiș pe o cărare. La un moment dat m-am îndepărtat de grup, deoarece am văzut… ăăă… un zmeuriș. Când m-am aplecat să iau câteva zmeure… ăăă… mai îndepărtate, am simțit… ăăă… că sunt prinsă de mijloc de cineva. Am întors capul și… ăăă… l-am văzut pe tovarășul profesor, care a încercat să-mi ridice… ăăă… fusta…
- Aveai chiloți, Capriciana?
- Ãăă… nu, tovarășe profesor Nicolae Buzdugan.
- Nu?
- Nu, deoarece în luna august este… ăăă… foarte cald și, datorită transpirației, chiloții… ăăă… mi-au produs… ăăă… rosături, care mă dureau la cea mai mică atingere.
- Avea Capriciana chiloți sau nu, tovarășe profesor Șturlubătescu? Este foarte important pentru investigația noastră! Hai, pe cuvântul tău de membru de partid, spune adevărul!
- Ãăă… pe cuvântul meu de membru… ăăă… de partid… ăăă… nu avea. Ãăă… pot să vă mai spun că… ăăă… eleva Capriciana, după ce m-a văzut, a împins din fund înapoi, ca o încurajare a ceea ce încercam să fac.
- Așa a fost, Capriciana? Pe cuvântul de de utecistă?
- Tovarășe director, pe cuvântul meu de… ăăă… utecistă, doar o singură dată… ăăă… am împins din fund înapoi.
- Așa îți cere prietenul tău, când te ia de mijloc prin spate, este un gest reflex?
- Ãăă… da, însă gestul meu din zmeuriș nu a fost ca… ăăă… o încurajare, ci din altă cauză.
- Care? Eu și secretarul organizației de bază suntem foarte curioși să știm!
- Deoarece, pe cealaltă parte a zmeurișului, ce credeți că am văzut? Ãăă… un urs. Am țipat atât de tare, că ursul a plecat… ăăă… în fuga mare. Apoi m-am smuls din îmbrățișarea… ăăă… tovarășului profesor și… ăăă… am luat-o la sănătoasa până m-am alăturat grupului de colegi.
- Tovarășe director… ăăă… pe cuvântul meu de membru de partid… ăăă… eu nu am văzut… ăăă… ursul.
- Pentru că tovarășul profesor avea capul… ăăă… lipit de spatele meu, de aceea nu a văzut… ăăă… ursul. Din acest motiv, tovarășe director!
- Am înțeles. Aceasta a fost toată hărțuirea sexuală, Capriciana?
- Ãăă… nuuu… tovarășe director! Când am ajuns la… ăăă… cabana din vârful muntelui, am constatat că dormitoarele aveau paturi… ăăă… suprapuse. Au fost multe grupuri de excursioniști, unii s-au culcat în cantină… ăăă… pe jos, aveau saci de dormit. Eu am fost repartizată într-un pat situat… ăăă… la mică distanță de tavan, încăperea fiind foarte scundă. După ce s-au stins… ăăă… lumânările, a venit tovarășul profesor și mi-a spus că va dormi în patul meu, deoarece… ăăă… a cedat locul lui unei excursioniste bolnave. Am înțeles situația, dar am avut grijă să mă înfășor… ăăă… în cearșaf, ca măsură de prevedere. Paza bună… ăăă… păzește primejdia rea! Am adormit. Nu știu exact, dar după… ăăă… cel mult jumătate de oră m-am trezit într-un zgomot… ăăă… un vuiet… ăăă… de furtună… ăăă… infernal. Unul dintre excursioniști sforăia atât de tare, încât… ăăă… zbârnâiau geamurile. Cineva a aprins o lumânare. Atunci mi-am dat seama că toți din dormitor stăteau… ăăă… în fund, în afară de cel care sforăia. Însă, ceea ce m-a lăsat… ăăă… fără cuvinte… ăăă… perplexă a fost faptul că tovarășul profesor… ăăă… trăsese de cerșaful meu și se băgase… ăăă… pe jumătate sub el.
- Care parte a corpului?
- Ãăă… numai bustul, tovarășe director. - - - Ce ghinion! Doar bustul!
- Ãăă… da… tovarășe profesor Nicolae Buzdugan… ăăă… mare ghinion cu excursionistul horcăitor, grohăitor, nici nu mai știu cum să îl calific.
- Aaa… era să uit să te întreb. Aveai cămașă de noapte, Capriciana?
- Ãăă… nu, tovarășe profesor Nicolae Buzdugan.
- Nu?
- Nu, deoarece în luna august este… ăăă… foarte cald și, datorită transpirației, cămașa de noapte s-ar fi făcut ciuciulete, iar dimineața aș fi băgat-o udă în rucsac.
- Avea Capriciana cămașă de noapte sau nu, tovarășe profesor Șturlubătescu? Este foarte important pentru investigația noastră! Hai, pe cuvântul tău de membru de partid, spune adevărul!
- Ãăă… pe cuvântul meu de membru… ăăă… de partid… ăăă… nu avea. Ãăă… pot să vă mai spun că… ăăă… eleva Capriciana, după ce m-a văzut, cum dormea pe burtă, s-a ridicat peste mine, ca o încurajare a ceea ce încercam să fac.
- Așa a fost, Capriciana? Pe cuvântul de de utecistă?
- Tovarășe director, pe cuvântul meu de… ăăă… utecistă, doar am început… ăăă… să mă ridic peste tovarășul profesor.
- Așa îți cere prietenul tău, când te trezești din somn, este un gest reflex?
- Ãăă… da, însă gestul meu din cabană nu a fost ca… ăăă… o încurajare, ci din altă cauză.
- Care? Eu și secretarul organizației de bază suntem foarte curioși să știm!
- Am avut… ăăă… un coșmar. Visam că intram în iad, iar eu încercam să mă ridic spre… ăăă… rai.
- Capriciana, religia este opiumul popoarelor. Știi cine a spus acest mare adevăr?
- Tovarășe profesor Nicolae Buzdugan, cred că este vorba de… ăăă… un citat dintr-o… ăăă… cuvântare a… ăăă… mult iubitului și… ăăă… stimatului tovarăș Nicolae Ceaușescu.
- Acest adevăr a fost rostit de corifeul marxism-leninismului, Karl Marx, dar, cu siguranță, ar fi putut fi rostit și de mult iubitul și stimatul tovarăș Nicolae Ceaușescu. Dar, să trecem la firul întâmplărilor din excursie! Capriciana, ce ai făcut când te-ai trezit din coșmar?
- M-am înfășurat cât am putut mai bine în cearșaf, după care am fugit la o colegă, care a acceptat să dormim împreună.
- Tovarășe profesor Nicolae Buzdugan să tragem concluziile.
- Tovarășe director, să ascultăm ce spune și acuzatul, profesorul Șturlubătescu.
- Te ascultăm, profesore!
- Onorată conducere! Ãăă… eu consider că am fost… ăăă… momit de eleva Capriciana Pățescu pe tot parcusul excursiei. Ãăă… ba nu avea… ăăă… sutien… ăăă… ba nu purta… ăăă… chiloți… ăăă… ba s-a culcat… ăăă… la pielea goală. Sunt tânăr, nu am rezistat tentației de a o atinge. Însă, vreau să o întreb ceva pe eleva Capriciana Pățescu.
- Ascult, tovarășe profesor!
- Ãăă… de ce m-ai reclamat de… ăăă… hărțuire sexuală la… ăăă… patru săptămâni după ce am făcut excursia?
- Ãăă… pot să răspund, tovarășe director?
- Așteptăm răspunsul tău.
- Ãăă… deoarece tovarășul profesor… ăăă… nu mi-a dat notă de trecere la corijență. Mi-a dat opt cu ferestrele deschise. Voi fi declarată repetentă.
- Ãăă… n-ai învățat… ăăă… n-ai știut nimic,
- Capriciana, vom organiza o examinare specială pentru tine, la care vom aduce un profesor de matematică de la altă școală.
- Tovarășe director… ăăă… nu ar fi mai bine ca să mă examineze… ăăă… tot profesorul Nicu Șturlubătescu? După cât de mult m-a… ăăă… cu mâna… ăăă… și pe colo și pe dincolo… ăăă… în timpul excursiei, tovarășul profesor ar putea să-mi dea… ăăă… o notă de trecere. Dacă nu voi fi declarată repetentă, eu îmi voi retrage reclamația.
- Bravo, Capriciana, așa trebuie să gândească o utecistă, pragmatic! Ce zici, Șturlubătescule? N-o lăsa repetentă pe Capriciana! La anul va susține examenul de bacalaureat și, apoi, va avea un drum mai bun în viață. Vrei să-i strici viitorul? Hai să
închidem acest caz!
- Ãăă… dacă nu ar fi fost… ăăă… ghinionul cu sforăitul… ăăă… grohăiala, care… ăăă… i-a trezit pe toți excusioniștii din cabană, Capriciana ar fi avut notă de trecere… ăăă… la corijență, chiar una mare. Nu am mai fi pierdut timpul cu această ședință. Dacă insistați… ăăă… eu îi voi modifica nota elevei din trei în… ăăă… cinci… ăăă… imediat, tovarășe director!