ma sting...ma simt precum o lumanare aprinsa de ani buni la vii intr-o biserica uitata pana si de Dumnezeu.Simt suflul timpului venind tot mai puternic, mai hotarat ca sa ma mute in cutia alaturata.
Eu la morti?
De-acum?
Dar ce voi face-acolo?
Probabil ma voi plictisi de moarte caci nu am multe cunostiinte...Nu, nu se poate, trebuie sa rezist; iar de voi trece in nefiinta vreau sa se-ntample cand ceara mi se va topi din cap pana-n picioare...
La dracu, m-am stins...Hei, tu, aprinde-ma din nou! Alo!!!
Ma auzi?
Da, eu te strig; ce, crezi ca sunt numai o lumanare in lumea ta?