la sfârsitul fiecarei zile las in urmă rămășițele vieții mele prin: ambalaje aruncate in containere, pastă de dinti uscata pe marginea chiuvetei, ciocolată i chipsuri mancate doar pe jumatate, sticle de coca-cola, pliculete de cafea si chistoace de tigari. Rebuturi, pe scurt

viata e ceea ce simt cand ma trezesc si durerea din oase ce ma insoteste noaptea in pat

amintirile noastre despre un lucru sunt atat de distorsionate incat noi devenim personaje principale in toate. eternul meu soc este sa imi dau seama in fiecare zi ca nu sunt decat personajul principal al vietii mele

rugaciunea:
unde se desparte cerul in doua, acolo e dumnezeu
cand e ceata afara, dumnezeu trage din narghilea
cand ploua, dumnezeu ne creste; binecuvantarea ne-o da in somn
cand bate vantul, dumnezeu stranuta.
cand vine noaptea, dumnezeu aprinde lumina, iar ziua o stinge pentru ca avem ochi si putem vedea singuri ceea ce ar trebui sa vedem, si totusi, nu vedemÈ™