In spatele ferestrei
Ceru-si plange durerea,
Lasand sa curga lacrimi
Pentru ale noastre fapte,
Curatand tot pamantul
De rele si pacate,
Aducand rodnicie,,
Placuta mangaierea...

Stau si privesc in unda
Firava,de lumina,
A candelei ce arde,
Tacuta in perete
Ascult la plansul ploii,
Cu privirile bete
Gandu-mi spre tine-mi zboara
In asta umbra fina.


Poate ca nu e bine,
Dar asta simt acum,
Chiar daca tu nu vrei
Deloc a ma-ntelege;
Nici eu,nici tu,nici altii,
Nu fac iubirii lege
Eu TE IUBESC!si stii,
O stii din totdeauna...

A fost frumos o vreme,
Plapanda amintire,
Caci am crezut ca simti,
Ceea ce simt si eu...
Si eram fericita
Martor mi-e Dumnezeu!
Ce repede si simplu
Ai uitat a noastra-iubire...

Usor iti este astazi,
Sa spui c-a mele versuri
Ar fi mult mai frumoase
De te-as lasa deoparte,
Sa-ucid toata iubirea ce-ti port
Si-n asta noapte,
Sufletu-mi zburde liber
Calare pe corbi negri.

Spui ca maturitatea,
Gandirea,te domina,
Ca mergi intotdeauna
Manat de ratiune,
Asta simteai si-atunci cand
Nu gaseai cuvinte-n lume,
Sa iti exprimi iubirea
Cea plina de lumina?

De ce mi-ai spus atatea
De nu simteai nimic?
De ce n-ai rupt din timp,
A iluziei coarda?
De ce-ai continuat
Tot "TE IUBESC!"in sir
In urma ta lasand
Doar o natura moarta?...