Cei doi prieteni se asează pe marginea blocului așa cum o făcuseră de atâtea ori atunci când erau niște puștani.

Atunci El ii spuse prietenului său: Mai ții minte când am venit aici pentru prima dată? Mai ții minte când te simțeai liber? Când eu am fost cel care ți-a inspirat incredere? Când eu eram singur lucru de care te puteai agăța atunci când ți-ai fi dorit să cazi? Eu am fost cel care nu te-a lasat să cazi... cel putin atunci...de ce ai căzut?

Ell: Tu aveai totul, nu am vrut sa fiu o povara pentru tine. Te-aÈ™ fi tras in jos.

El, trist: Nu-i adevărat, ai fost cel mai bun prieten al meu.

Ell: Da, dar știi că am avut viziuni diferite asupra vietii. Tu ai fost tot timpul cel mai matur dintre noi.

El: Da, am incercat sa te modelez și pe tine chiar dacă tu aveai alte viziuni.

Ell: Știu, tot timpul ai știut ce vreau, fără să-ți spun, dar...

El: Am fost egoist...Am incercat să te învăț o lecție, am vrut să vezi cum e fără mine... Știi, eu nu sunt nemuritor, (zâmbind) știu că mulți încă mai cred că aș fi...

Ell: Nici unul dintre noi nu este, îmi lipsești, fiecare iși urmează drumul acum din păcate...

El: Ești a doua persoană care afla despre chestia asta, știi... am cancer, doctorii nu imi pot garanta că voi trăi un anumit nr de ani...

Ell: Dar... urmezi vreun tratament?

El: Ciudat...! Ești a doua persoană care află și mă întrebi același lucru, eu privesc viața ca o luptă personală între mine și ea, medicamentele ar fi doar o unealtă, care m-ar ajuta să rezist mai mult, dar nu m-ar ajuta niciodată să câștig...

Ell: Nu stiu ce sa mai zic, dacă te pierd pe tine...

El (zâmbind): Eu nu sunt centrul universului, eu sunt aici pe Pământ ca și voi...

Ell: Dar...

El: Nu e nevoie... Știu în ce te-ai băgat și te pot scoate, dar trebuie să începi o nouă viață, trăiește această nouă viață pentru mine...(oftând) am inceput să îți dictez cum să-ți trăiești viata, (zâmbind amar, atunci când observă lacrimile din ochii prietenului de o viață) tot timpul am fost aici pentru tine și acum iți cer un singur lucru...(oftând) renunță la viața pe care o duci acum... se poate și altfel...nu îți pot promite un succes de moment așa cum aveai în ceea ce faceai, dar măcar va fi cinstit..

Ell: Nu! Știi că întotdeauna m-am descurcat... Fiecare cu ce poate... nu?

El: Nu aș putea spune că te-ai schimbat... tot incăpățânat...

El după o pauză lungă: Uită-te la mine ce am ajuns... tu vei ajunge ceva mai rău...

Ell: Dar tu nu ai ajuns rău... ai bani, ai mașină ai o soție bună, ai tot ce îți trebuie...

El: Când ai apreciat tu vreodată munca cinstită???

Ell: Păi...

El: Nu vreau să te critic dar te rog, ultima mea dorință, fă-o pentru mine și renuntă la ceea ce ai facut până acum...Vrei?

Ell: Tot timpul la înalțime, parcă dacă ești mai aproape de cer vei fi mai puternic....

El: Da, înălțimea a fost ceea ce ne-a caracterizat pe amândoi, sunt aici pentru tine, pentru că altfel nu mi-aș mai avea rostul...

Ell: Dah...pentru mine...

El: Sper ca vei încerca măcar să te schimbi...(apoi s-a ridicat și s-a îndreptat spre ieșirea de pe acoperiș)

Oare să fi știut El că Ell fusese vizitat de polițiști care îi puseseră diverse întrebări în legătură cu ultimele mărfuri "achiziționate" de Ell? De unde avea atâtea informații El? Dar la câtă lume cunoștea, Ell nu se mai mira de informațiile pe care le-ar fi putut deține...
Totuși în ultimii cinci ani nimeni nu auzise de el, parcă dispăruse de pe fața pământului, să se întoarcă El acum să-i țină morală exact acum când nu avea nevoie de ea? Să fie El doar o fantoma??? Știind că nu avea să-l mai vadă vreodată, Ell se hotărâ să-și schimbe stilul de viață și a doua zi era cu un CV în mână la una dintre firmele la care dorise din copilărie să lucreze, dar mereu se temea să încerce... Ell a fost foarte uimit atunci când cei din acea firmă îi spuseră că poate să înceapă lucrul de luni... Totuși singurul lucru de care îi părea rău era că nu putea să-l sune pe El să-i spună că s-a angajat, că viața lui acum are un sens... dar nu putea să-l sune pentru că nu avea nr lui de telefon și se pare că nimeni din cunoscuții la care întrebase nu-l avea...