Visul unei civilizații andine
Mai reușește oare să ne-aline
În această lume mult prea plină
Agonizînd de-a intelectului morfină?

Rebeliunea disperării se-nfiripă
Într-un pahar de votcă măsluită
Mituind santinelele ignoranței
La poarta abisurilor conștiinței.

Îmi fac culcuș la sânul alb al unei doici neprihanită
...parcă din biblie-ngrijită
Descifrînd mesaje cripate în Epoca Iubirii
forme vagi împietrite în conținutul amorf al Firii.