mormânt sub ram, de aur trist, tiranic
de frunză care pleacă-n infinit,
e ploaia asta către-arginturi crainic
și către geam cu diamant unit.
și-n văz îs toate, nu pe drumul tainic,
e-n rostul ce-n privire e grăit
mormânt sub ram, de aur trist, tiranic
de frunză care pleacă-n infinit.
comori de-amurg adun cu văzul harnic
de-un basm la gura sobei sprijinit
în aste-averi e Dumnezeu venit
și-n rugă zămislesc, cu ochiul grabnic
mormânt sub ram, de aur trist, tiranic