Am citit romane de dragoste ,am vazut multe filme de acelasi gen ,dar nici unul nu mi-a ramas intiparit in neuroni ca scena aceasta din « Procesul » lui Kafka : “Si prinzand-o in brate , o saruta pe gura ,apoi pe toata fata ,ca un animal insetat care hapaie cu limba apa izvorului,gasita ,in sfarsit.La urma ,o mai saruta o data pe gat,langa beregata,tinandu-si indelung buzele lipite de pielea ei.”
Neasemuita Pena Corcodusa e geloasa !
« Aici suntem la la portile Europei ,unde totul e luat mai in usor » spune motto-ul « Crailor de Curtea Veche ».
Un presedinte francez ,Poiancare,e avocat al apararii.
Procesul e european.
Adevaratii Arnoteni nu si-au luat casele inapoi.
Metamorfoza lui Gregor Samsa se vede la orice pas .
Domnisoara Burstner, o domnisora Cucu de-a noastra ,si K., un Beranger de-al nostru, nu mai exista .
Au ramas doar procesele si unele castele.
Finalul procesului ,acea apropiere « obraz la obraz » ,apare in cotidianul nostru si astazi.
« -Ca un caine !spuse el,si era ca si cum rusinea ar fi trebuit sa-i supravietuiasca. »
Cum pe la noi, insa, se transmite « in direct », cartile au devenit desuete.
Nimeni nu mai citeste ,totul e in direct,Miroiu a iesit la pensie si sclipitoarea Mona e la azil.
Grig baga in el medicamentul miraculos pentru glanda folosita prea des.
Coanei Pipa tiganii i-au mancat gastele,iar Beranger..e bulangiu !
Si-atunci , bine zicea ,un baiat bun ,CK-ist de-al nostru ,de la sfatul popular :
Mai tovarasi ,hai sa fim modesti !