Pagina: 2 : 1
A nu mai putea trăi
: Personale 2002-08-08 (18428 afişări)
A ști că mori
: Personale 2004-02-21 (13865 afişări)
Aforisme
: Proză 2004-10-19 (21384 afişări)
Aforisme(II)
: Proză 2009-08-19 (11144 afişări)
Aforisme(III)
: Proză 2009-08-19 (9660 afişări)
Aforisme(IV)
: Proză 2009-08-24 (9895 afişări)
Aforisme(V)
: Proză 2009-08-24 (10322 afişări)
Aforisme(VI)
: Proză 2009-08-31 (10737 afişări)
amurgul gândurilor - 1
: Personale 2004-03-01 (14941 afişări)
amurgul gândurilor - 2
: Personale 2004-03-01 (12735 afişări)
amurgul gândurilor - 3
: Personale 2004-03-01 (13121 afişări)
Aroganța rugăciunii
: fragment Personale 2005-03-02 (15041 afişări)
Bréviaire des vaincus II, extraits
: Poezie 2015-06-10 (8106 afişări)
Căderea în timp
: fragmente Proză 2004-10-09 (15566 afişări)
Caiete (1957-1965)
: fragmente Personale 2009-04-28 (15138 afişări)
Caiete (1966-1968)
: fragmente Personale 2009-04-28 (12055 afişări)
Caiete (1969-1972)
: fragmente Personale 2009-04-28 (10920 afişări)
Caiete (1969-1972)
: fragmente - 2 Poezie 2009-08-22 (11474 afişări)
Cartea amăgirilor
: fragment Proză 2002-12-04 (13071 afişări)
Cartea amăgirilor
: Jurământ vieții Proză 2003-11-19 (16989 afişări)
Cât de departe sunt toate!
: Personale 2002-07-12 (11298 afişări)
Des larmes et des saints, extraits
: Proză 2010-06-04 (10947 afişări)
Despre muncă
: din cartea "Pe culmile disperării" Proză 2014-11-06 (7133 afişări)
Despre neajunsul de a te fi născut
: Fragment Proză 2009-10-10 (10289 afişări)
Din tot ce-i fugar..
: Eseu 2003-02-28 (12890 afişări)
Du saint au cynique
: Proză 2010-06-03 (9383 afişări)
D’amour amer…
: Proză 2010-06-03 (10513 afişări)
Emil Cioran, über Arbeit.
: Aus dem Buch "Auf den Gipfeln der Verzweiflung" Proză 2014-11-05 (7250 afişări)
Exerciții de admirație
: Benjamin Fondane Eseu 2009-04-20 (11598 afişări)
Exerciții de admirație
: Beckett - Câteva întâlniri Poezie 2009-04-21 (10095 afişări)
Exerciții de admirație
: Michaux Pasiunea pentru exhaustiv Poezie 2009-04-21 (10846 afişări)
Exerciții de admirație
: Guido Ceronetti Infernul trupului Eseu 2009-04-22 (11688 afişări)
foloasele exilului
: fragment Proză 2004-09-27 (10325 afişări)
gânduri
: Personale 2002-06-24 (11189 afişări)
Gânduri
: Personale 2006-03-30 (13002 afişări)
Îndreptar pătimaș
: Personale 2003-02-23 (10282 afişări)
Îndreptar pătimaș (2)
: Personale 2003-02-23 (9193 afişări)
Pagina: 2 : 1 |
|

|
|
|
Biografie Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|