Se pare că ultimele două mari conflagrații ale ultimului veac din mileniul al doilea, nu au sensibilizat cu nimic conștiințele unor slugarnici ai simbolului suprem al tuturor valențelor Răului.
Undeva, cândva de către cineva a fost profețită această ultimă confruntare umană, prin autodistrugerea lentă, datorată factorilor de poluare, noxele rezultate din acest negativ proces inducând, indirect producerea de mutații genetice, de regulă incurabile și ireversibile, cu afecțiuni atât asupra fiziologiei corpului omenesc, dar și asupra plantelor și animalelor.
Mințile geniale dar bolnave până dincolo de limitele gândirilor maladiv potențial recuperabile, au născocit cele mai performante arme de distrugere în masă, dar depășind frontierele de manifestare a setei și plăcerii distructive, uitând parcă intenționat, că vor distruge și fauna și flora, lumi paralele de altfel, în care nu s-au pus niciodată în aplicare tactici de nimicire în masă.
Care este totuși generatorul acestora, unde sunt educate în acest spirit?!
E simplu! Nu o dată am auzit printre semeni revărsarea urii prin amenințări de tipul ,,Îi fac eu părticele și le pun la biserică, iar în patruzeci de zile se va alege’’.
Alt aspect umilitor pentru ființa bipedă cu chip de om, este dublul tip de rațiune, mai ales în momentele de copulație, unii ,,gândesc’’ de la jumătatea trupului spre membrele inferioare ( acționând sub incidența unor instincte ancestrale ale animalelor pentru singurul scop de procreare) sau în cazuri ,,normale’’, de la jumătatea trupului în sus, unde întâlnim și ,,unitatea centrală’’, care are capacitatea de a decide dacă e bine sau nu, sau dacă se poate controla procrearea unei entități umane, aici regăsindu-se și noțiunea de ,,planning familial’’
Se pare că e corect până aici. Urmează acum etalarea durei realități atât pentru prima cât și pentru a doua categorie de ființe raționale. Indiferent din care fac parte, mulți dintre ei se căsătoresc numai prin starea civilă, alții se și cunună, făcând astfel un legământ în fața Lui, precum că își vor respecta și își vor iubi jumătatea până ce moartea îi va despărți.
Nu trece mult timp însă, și ispitele trupești, îl sau o determină pe una din jumătăți să-și îndrepte ,,privirile’’ către altă jumătate, care, după părerea sa este mai atrăgătoare, iar financiar se pare că stă mult mai bine.
Se prevede sau chiar se practică adulterul, fără a mai ține cont de acel legământ făcut în fața Altarului, în prezența Duhului Sfânt.
Pentru a recurge la astfel de practici, mai întâi trebuie ruptă, dezlegată cununia față de jumătate și apoi făcută altă cununie cu jumătatea mult râvnită.
Nu se întâmplă însă așa ceva, iar în aceste situații lăcașul sfânt al Domnului, devine o scenă a preacurviei.
Să trec și să prezint alt tip de manifestare a acestei josnice și patetice încercări de tentative de a-l minți pe Dumnezeu și anume curmarea vieții unor entități umane cărora li s-a interzis încă înainte de a se naște sau a fi conturate ca ființe umane, să descopere sala de Judecată a Lui de unde ar urma să pătrundă călăuziți de Lumină în Adevărata și unica Lume, de unde, odată ajunși acolo, nu doresc și chiar dacă ar avea posibilitatea, refuză categoric a reveni în mocirla pe care tocmai au părăsit-o.
Dumnezeu este iertător, îndurător, dar când așa zișii enoriași ce calcă cu ritmicitate pragurile lăcașelor sfinte ale Caselor Lui, încep a se lăuda cu binele pe care-l fac semenilor, ce sume de bani au oferit nevoiașilor, ce tip de haine sau alimente au donat etc., pe de o parte iar pe partea cealaltă manifestându-și adevărata față a lor, plină de răutate, ură, dispreț etc., nu merită prin aspirațiile de a păși în Rai, nici să poarte stigmatul de boschetar, mai ales că aici, nu există boscheți, iar acești fățarnici, ipocriți sau perfizi, nu au unde să se ascundă de Judecata Dreaptă a Lui Dumnezeu.
Mult mai repede le sunt iertate păcatele celor care se căiesc, suferă, suportă chinurile acestei vieți, decât celor prezentați mai sus [] .
Iulian Nistor
Vaslui 02.04.2008