se coace-n măr sămânța vieții
când zici bărbat zici două mere
și tot prin mere recunoști femeia
la piept purtând iubirea-i albă-n ele

dar șarpele-o pândește dintre mere
cu capul lui de măr ce-o ispitește
și-apoi de inimă cu lăcomie-o mușcă
otrava dorului de măr să-i injecteze

în nouă luni păcatul se dospește
că îi preface pântecul în sacru măr
iar de la sân iubirea lapte izvorăște
pentru un pui de șarpe-n cap cu păr