an cu pandemie an de neînțeles
mă răscolește un dor alambicat
fericiri astrale mai am de cules
să împart cu lumea visul despicat.

nopțile albastre mereu m-au sedus
din lumini stelare am făcut cunună
luna spre extazuri dulci m-a condus
romanța inimii în văzduh răsună.

universul îmi vorbește în dulcele grai
mă simt ca o prințesă din poveste bizară
din colțul meu de lume am făcut rai
cu gânduri boeme am strâns o comoară.

scriu pe o rază o slovă de iubire
cu luceafărul nopții am o convorbire.