Cândva am pășit linia
Dintre două pământuri,
Mi s-a părut
Că am ridicat piciorul
Pașilor nesiguri,
Dar azi știu că,de fapt
Am coborât.

Am derutat
Simțurile materne
Și am speriat
Viitorul dragostei de frate.

Ochii străini nășteau cuvinte
Mai de înțeles
Decât cele țâșnite din buze
Și zâmbetele erau propoziții.

Eram un pitic
În Þara lui Gulliver
Și-am vrut să fug,
Dar mai bine
Mi-am săpat căminul
În pământul necunoscut.