Se sting luminile
In orasul de smarald.
Pamantul, da un suflu cald.
Noaptea isi intinde aripile,
Cu un luceafar prins in bold.

Ce sta sa cada parca,
Din inalt, sa se scufunde
In marea, ce ascunde
De pamant o barca...
Mangaiata de valurile nude.

O vela flutura sub vant.
O carma,care schimba drumul
Si in barca...omul,
Neschimbat, strabate labirint.
Lupta sau accepta neclintit, destinul.