In adancul iubirii mele stinse
Salasuieste o amintire veche,
Durerea flacarii aprinse
A unei credinte straveche.

Regret ca eu exist,
Ca m`am nascut pe`acest pamant,
Cred ca si Dumnezeu e trist
Ca a incalcat juramantul sfant.

M`a lasat din greseala pe lumea asta,
Mi`a dat viata ca sa mor,
A vrut sa se razbune pe ingeri si de`asta
Ma lasa sa ma sting usor.

Fiecare inger seara de seara incearca
Sa ma apere de propriu`mi`l destin,
Dar nu da decat peste rasuflarea moarta
A unui suflet metamorfozat in chin.

Eu sufar pentru viata,nu pentru mine.
Nu sunt egoista sa nu ma gandesc la altii
Pe care apusul de soare ii doare mai tare
Si regreta viata,moartea fiind doar o speranta…