agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 6293 .



Impresii de la Marea Neagra- 2006
prose [ ]
in favoarea nisipistilor

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [bell ]

2006-08-06  | [This text should be read in romana]    | 



Impresii de la Marea Neagrã – 2006


În favoarea nisipiștilor


Piele udã. BurÈ›i ude, È™unci ude sau sâni frumoÈ™i uzi. Oamenii aduc cu ei din mare apa cuvenitã pielii, ce se prelinge È™iraguri È™i subliniazã osteneala unei bãi. Unii sunt mai urâți uzi, ieÈ™iÈ›i din apã, par deznãdãjduiÈ›i. Pe alÈ›ii apa curgându-le pe trupuri îi înfrumuseÈ›eazã. Apa curgãnd pe trup este o graniÈ›ã ce amestecã modelul viu cu statuia posibilã a fiecãruia.

La Jupiter plaja este încã împãrÈ›itã evident între nisipiÈ™ti, cei ce își intind cearÈ™afuri pe nisip, È™i plasticieni, cei ce își întind cearÈ™afurile pe paturi de plastic pe o plată de 10 lei. Constat cã plasticienii lasã mai multã mizerie pe nisip, în urma lor. Este ori o pãrere greÈ™itã, ori o rãzbunare, ori o caracteristicã a banilor pe care îî au, sau este un fel de umilinÈ›ã adresatã nisipului È™i nisipiÈ™tilor.

Spiritul de plugar al românilor, acela de a locui în același loc, se manifestă și pe locul de plajă. Din zece familii de turiști recunoscuți din vedere care erau în preajma noastră în prima zi, șapte erau și în ultima.

Voi intra în mare sã gust o stare de libertate. Sã opresc motoarele obositoare ale minÈ›ii È™i sã mã bucur ca un copil atunci când valurile mã înconjoarã È™i mã acoperã. Sã resimt libertatea animalelor. Plãcerea îmbãierii în mare este aceea stare purã a libertãÈ›ii. Existã teorii despre originea amfibie a omului. Singurul argument pentru care eu privesc aceastã idee este natura pielii umane, diferitã prea mult de aceea a presupuselor sale rude din copaci. Pielea omului, cea care îi dã frumuseÈ›ea, farmecul atingerii È™i toatã splendoarea unei iubiri între un bãrbat È™i o femeie, pare a fi totuÈ™i ieÈ™itã din apã. Contactul pielii cu apa este acela dintre mânã È™i mãnuÈ™ã.

Cad pe nisipul de la mal. Mã întind fãrã sã È›in cont de fariseii plasticieni È™i las sã curgã în mine din aluatul ud al mãrii acea pace limpede. ÃŽnchid ochii È™i aud doar loviturile joase ale valurilor È™i È›ipetele, chiotele, celor ce se îmbãiazã. Fãrã a le vedea feÈ›ele È™i bucuria parcã aÈ™ auzi pe cei naufragiaÈ›i de pe Titanic. Mã uimeÈ™te sã înÈ›eleg cãt de aproape este bucuria de nenorocire în strigãtele oamenilor.

Existã o fenomenologie a plajei ? Scrisã nu dar în realitate da. TuriÈ™tii nu se mulÈ›umesc cu vecinãtatea beneficã a mãrii. Ei dezvoltã o societate complicatã, în care apa, nisipul È™i soarele sunt pe ultimile locuri È™i anume:
1. Introduc în continuu în stomac seminÈ›e, banane, bere, biscuiÈ›i, clãtite uriaÈ™e, gogoÈ™i, porumb fiert sau fript, cola, struguri, piÈ›a, ciocolatã, mici, lebeniÈ›ã, hamsie sau guvizi prãjiÈ›i, È™i multe altele. Stau la coadă pentru toate aceste produse, le transportă la cei dragi rămaÈ™i pe cearÈ™af, desfac dopuri, studiază dopurile È™i ambalajele în speranÈ›a unor premii.
2. Fumeazã È™i ascund cu dibãcie chiÈ™toacele în nisip.
3. Se foiesc, se scarpinã se pipãie È™i se privesc, se dau cu fel de fel de creme È™i uleiuri, împotiva soarelui sau în favoarea acestuia. Se acoperã în continuu sau se descoperã, se rãsucesc ca È™i rotisoarele sau stau nemiÈ™caÈ›i minute întregi.
4. Vorbesc între ei, se ceartă, se împacă, mustră copii, ii privesc pe ceilalți sau așteaptă cunoscuți, rezervă un loc acestora și se îngrijorează ca nu mai vin, se enervează, se calmează, se bucură, fac fotografii, vorbesc la telefon, studiaza telefonul, trimit sms sau dau bipuri celor ce întarzie. Primesc vizite aranjate sau întâmplătoare, servesc musafirii cu bere și semințe.
5. Studiază vecinii, feÈ›ele si trupurile acestora, privesc pe cei ce trec în continuu prin faÈ›a lor sau spre apă È™i de la apă È™i le picurã cu apã lucrurile.
6. IÈ™i ascund, își pitesc în continuu lucrurile, telefonul, aparatul de fotografiat, actele, banii, cheile, atunci cănd merg sa facă baie. ÃŽÈ™i aranjează mereu gentuÈ›a cu aceste chestiuni È™i o acoperã cu prosopul la fiecare plecare. Chiar ramân sã facã de pază pe rând la bagaje sau cer vecinilor să se uite È™i de ele.
7. Joacă șah, table, cărți, participă împreuna cu copii la jocurile penibile propuse de firmele de reclamă, își duc copii să se rostogolească sau să sară prin toată aparatura posibilă.
8. Citesc ziarele zilei, reviste de tot felul, citesc romane de succses de dragoste, sau de mare succes cum ar fi Codul lui da Vinci.
9. Urmăresc secundă de secundă copiii, indiferent unde sunt și ce fac, construiesc castele de nisip, aduc apă cu gălețica, schimbă scutece, prepară sau pregătesc mâncare.
10. Să vorbim și de sex. Bărbații sunt preocupați de fetele tinere. Le privesc și își închipuie tot felul de idei. Un studiu american spune că un barbat este perturbat, în medie, de gândul sexului, de cel puțin 60 de ori pe zi. La mare este posibil ca perturbația să se dubleze.
11. Fac plimbări în lungul țărmului, se duc să pescuiască de pe pietre, caută scoici, privesc pe cei ce pescuiesc.
12. Îi ascultă și privesc pe vănzătorii ambulanți, cei ce oferă nămol și piatră de baie, banane, bilete la spectacolele de la grădina de vara, poze la minut sau pentru a doua zi, cei ce măsoară pe loc tensiunea arterială sau vând cărți ieftine.
Turistul îndeplinește meticulos, la scara cearșafului său, toate stările sociale provocatoare de stres, de acasă. Este foate posibil că un studiu serios să demonstreze că de fapt el pleacă acasă nu cu un stres mai mic ci cu unul schimbat.

Citesc (pct 8 !) câteva prelegeri ale lui Haberman privitoare la modernitate. Dintre caracteristicile modernității una este uimitoare, aceea de scop atribuit la nivelul societății moderne. Venirea la mare, ca fenomen social amplu, la scară națională, este rezultatul scopului de producție, care impune societății o odihnă organizată. Acum 100 de ani nu se punea problema unei producții de muncă și alăturat a unei producții de odihnă. De aceea acum un secol plajele erau virgine și pustii.
Turistul (individul) se încadrează în sistem cu nici o diferență între fabrică și plaja mării.

Este o emancipare sau nu eliberarea sânilor pe plaje. Are o legătură frumusețea lor cu actul dezvelirii sau e doar un gest de răzvrătire al câtorva femei mondiale preluat apoi de modă. Sunt sâni care se văd și merită admirație, cum sunt sâni care nu se văd chiar dacă sunt la lumină.

Rămâne de pus o întrebare amară despre frumusețea sânilor. Sunt ei secondați, atunci când uimesc privirea, și de o frumusețe internă a femeii care îi arată. Un trup superb poate fi purtătorul unui creier ce nu diferențiază un gest tandru, al unui barbat, de o zmuncitură.

Răsăritul soarelui. PescăruÈ™i zburând vioi in ceruri cu nori pictaÈ›i. Apa mării cărăruită de raze. Valuri întunecate, cu o luntre de pescari doar conturată negru în zare. Acesta e tabloul mării la ora È™ase fără un sfert dimineaÈ›a. Descrierea răsăritului, adică naÈ™terea sacră, solară, din ziua de 4 august 2006, unică, irepetabilă È™i magistrală nu are sorÈ›i de reuÈ™ită. Ivirea soarelui poate fi fotografiată, filmată si apoi vizionată dar nu poate fi descrisă prin cuvintele limbii. Doar dacă am fi fost un popor solaric, care să admire zilnic, religios È™i temeinic rãsăritul soarelui È™i să fi avut 100 de cuvinte pentru asta.

Dulce dupăamiază tarzie de vară. Se lasă soarele spre plopii tineri de la Jupiter. Se răresc încet nisipiÈ™tii. Se duc să facă flămânzi duÈ™uri, să se îmbrace lejer È™i să se îndrepte spre cantinele moderniste È™i postmoderniste numite restaurante. Jegul de pe plajă este generalizat ca È™i în hala de strungărie. PescăruÈ™i strâng È™panul, ba chiar se bat pentru el. SoÈ›ia mă zoreÈ™te spre vestiar ( hotel), eu mai amân plecarea, zăbovesc pe malul mării. E o lumină de asfinÈ›it nefirească ce se ridică din valuri. Parcã simt privirea geÈ›ilor de acum două milenii păstrată acolo.




.  | index








 
shim Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. shim
shim
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!